Investiţii de 67 de miliarde lei, la finalul lui august; Boloş: vom trece de 110 miliarde lei până la sfârşitul anului

Dinamica investiţilor publice a fost mult superioară în acest an, în condiţiile în care, în contul de execuţie bugetară, România înregistra, la sfârşitul lunii august, 67 de miliarde de lei investiţii realizate atât din fondurile europene, cât şi din fondurile naţionale, a anunţat marţi ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, în cadrul unei conferinţe referitoare la programul de investiţii.

"Investiţiile reprezintă motorul nostru de creştere economică şi de dezvoltare pe termen lung. Există o întreagă dezbatere în spaţiul public în ceea ce priveşte evoluţia deficitului bugetar, îngrijorarea aceasta care există din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice. Trebuie să mărturisesc că, în acest an, dinamica investiţiilor nu a mai fost ca în anii anteriori. Am avut o dinamică mult superioară în anul 2024, pentru ritmul de investiţii publice, iar în contul de execuţie bugetară, la sfârşitul lunii august, înregistram 67 de miliarde de lei, investiţii realizate atât din fondurile europene, cât şi din fondurile naţionale. Pentru ceea ce înseamnă evoluţia până la sfârşitul anului şi, desigur, implementarea acestui buget de investiţii publice ambiţios, cifrele ne arată că vom trece uşor de 110 miliarde lei. Sunt proiecte care, fie că vorbim de infrastructura de autostrăzi, fie că vorbim de infrastructura de cale ferată sau celelalte investiţii care se fac în domeniul educaţional, dar şi în domeniul sănătăţii, sunt coloana vertebrală de dezvoltare a României", a menţionat Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, bugetele de investiţii publice pentru anii 2025, 2006, 2027 "sunt extrem de ambiţioase".

"Aşadar, inclusiv prognoza aceasta pentru următoarea perioadă de timp, vorbesc de anul 2025, 2006, 2027, bugetele de investiţii publice sunt extrem de ambiţioase. Peste 150 de miliarde de lei urmează să fie alocaţi din bugetul de stat sub formă de cofinanţări, dar şi de cheltuieli care reprezintă contribuţia României la politica de coeziune, la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi la Programul Naţional Anghel Saligny. Din această perspectivă, ca procent din PIB, în anii următori vom ajunge şi până la 8% alocare a acestor bugete. Partea bună este că, dacă până mai ieri nu aveam execuţie bugetară pe investiţii - şi rectificările bugetare din anii precedenţi se făceau prin tăieri de bani de la investiţii, pentru că banii nu se foloseau - acum nu se mai pune în discuţie acest lucru. Ultima noastră rectificare bugetară, cea de ieri, a presupus un plus de 20 de miliarde de lei la investiţiile finanţate din fonduri europene", a adăugat ministrul.

În opinia sa, acesta este "un lucru extraordinar de bun pentru România, dar are şi acest aşa-zis preţ pe care îl vedem, în termen de creştere a deficitului bugetar, dar şi a nivelului datoriei publice". El a explicat că acest lucru "s-a petrecut şi la nivelul altor state membre care s-au dezvoltat în urmă cu 10-15 ani - şi au avut aceleaşi tip de probleme în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi creşterea datoriei publice".

Programul guvernamental de investiţii, obiectivele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru 2024-2025 şi fondurile europene din cadrul multianual pentru România au fost doar câteva dintre subiectele de discuţie propuse în cadrul conferinţei "RoInvest - Ediţia a V-a", organizată marţi, la Bucureşti.