Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiţii şi decizii amânate

Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiţii şi decizii amânate, în condiţiile în care avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz.

Acesta a atenţionat, la Conferinţa Anuală AAFBR 2026, că modelul care a adus România în această situaţie, construit pe consum, finanţat prin deficit şi alimentat prin importuri, şi-a atins limita şi trebuie schimbat.

"(...) modelul care a adus România până aici - construit pe consum, finanţat prin deficit şi alimentat prin importuri - şi-a atins limita. Nu este o opinie personală şi nu este o opinie generală. Este o concluzie care se citeşte în date. Cu toţii ne uităm la date şi vedem acest lucru. Întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul. Este dacă-l schimbăm prin decizie sau printr-o criză. Am trecut cu toţii prin foarte multe de crize în ultima perioadă. Permiteţi-mi să vă prezint o imagine de ansamblu care spune aproape totul. Astăzi, consumul mediu al unui român a ajuns la aproape 94% din media europeană, ceea ce înseamnă un progres semnificativ pentru ţara noastră, dar ceea ce producem, productivitatea noastră, este de doar 78%. Cu alte cuvinte, am ajuns să consumăm aproape ca în vestul Europei, dar producem ca o economie emergentă, pentru că, iată, urmează să intrăm şi în această ligă. Iar diferenţa unde o regăsim? În împrumuturi", a explicat Jakubowicz.

În acest context, el a subliniat că economia României este la limita dintre stagnare şi recesiune, inflaţia de aproximativ 11%, deficitul foarte mare, precum şi datoria publică - singurul criteriu de la Maastricht pe care îl mai îndeplinim, dar şi acesta tinde să fie depăşit, dacă nu se iau măsuri.

"Trei cifre pe care, din punctul meu de vedere, nu le putem ocoli: creşterea economică a fost de doar 0,7% în 2025, iar anul acesta, dacă ne uităm, în cel mai bun caz va fi cumva la limita dintre stagnare şi recesiune; avem cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, aproximativ 11% - suntem şi noi, în sfârşit, campioni la ceva, şi unul dintre cele mai mari deficite - 9,3% din PIB în 2024 şi cu eforturi foarte mari tindem să ne ducem către 6% în acest an, iar datoria publică se apropie de 60%. Practic, ar fi singurul criteriu de la Mastricht pe care România îl mai îndeplineşte în acest moment şi, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, iar ieri am văzut o analiză a Comisiei Europene care avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice a României sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria guvernamentală ar putea creşte de la aproximativ 59% în acest an la circa 90% în 2036, în condiţiile în care nu suntem un stat foarte bine dezvoltat", a spus preşedintele Asociaţiei.

Jakubowicz a atras atenţia că şi economia Europei încetineşte, iar România se împrumută mai mult şi mai scump decât creşte, iar ratingul este doar la un pas de zona nerecomandată investiţiilor.

"Şi să nu ne amăgim că este doar despre noi. Europa însăşi încetineşte. Zona euro creşte anul acesta cu doar 0,8%. Am putea spune că tot ce înseamnă creştere sub 1% s-ar încadra în marja de eroare. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile în iunie, pentru prima dată din 2023, sub presiunea acestui şoc energetic. Vântul care a ajutat România în două decenii - banii ieftini şi pieţe în expansiune - a dispărut exact când aveam nevoie mai mare de el. Adevărul din spatele acestor cifre este unul destul de simplu: creşterea economică de 2,5 - 3%/an a ajuns la potenţialul ei maxim şi nu s-a transformat într-o prosperitate durabilă, ci în inflaţie şi într-un deficit extern. O singură avertizare aş vrea să nuanţez în această zi. Ne împrumutăm mai mult şi mai scump decât creştem, iar ratingul ne ţine la un pas de zona nerecomandată investiţiilor, cu evaluări aşa cum ştim chiar în această perioadă", a arătat acesta.

În această situaţie, Flavius Valentin Jakubowicz a prezentat cinci direcţii pentru reconfigurarea acestui model economic pe România ar trebui să le urmeze, primul fiind productivitatea.

"Astăzi nu am venit să facem inventarul acestor probleme, cu toţii le cunoaştem. Am venit să vorbim despre direcţii, pentru că reconfigurarea acestui model are un sens clar: de la consum la productivitate, de la deficit la investiţie, de la adaosul mic la valoare adăugată şi am putea spune că are pentru noi, analiştii financiari, cinci direcţii de lucru. Întâi aş vrea să menţionez productivitatea, nu salariile. Obiectivul nu este o economie ieftină, ci o economie care să fie competitivă. Salariile trebuie să crească împreună cu productivitatea, nu înaintea ei, iar asta înseamnă tehnologie, educaţie tehnică, formare, nu doar majorări salariale şi nominale", a susţinut specialistul.

O a doua direcţie văzută de analiştii financiari este reindustrializarea, România pierzând în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană.

"Energia competitivă, reindustrializarea este iarăşi foarte importantă. Convergenţa cu Europa nu se câştigă în statistici aşa cum ne place să ne batem noi în România doar cu date foarte bine scrise pe hârtie, ci bătălia se câştigă în fabrici şi în exporturi. Am pierdut în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană. Putem opri acest declin, dar numai cu o energie predictibilă şi competitivă pentru industrie, nu doar cu facturi care alungă acest lucru", a subliniat Flavius Valentin Jakubowicz.

Acesta a mai pledat pentru investiţii în detrimentul consumului, dar şi un stat mai suplu şi mai eficient.

"A treia direcţie: investiţiile înaintea consumului. Avem cel mai mare levier din istoria noastră la acest moment: fondurile europene (...) aproape 9 miliarde de euro putem să mai pierdem dacă nu ştim să atragem aceşti bani până la 31 august anul acesta. Iar diferenţa între o autostradă terminată şi una abandonată nu este o diferenţă de bani, este o diferenţă de execuţie şi de creştere durabilă şi sustenabilă a ţării noastre. A patra direcţie: un stat mai suplu şi mai eficient. Avem una dintre cele mai scumpe administraţii din regiune şi una dintre cele mai slabe la nivelul serviciilor publice digitale şi în mod special aş menţiona şi pentru suportul companiilor şi afacerilor. Reforma statului nu înseamnă mai puţin stat doar de dragul tăierii, înseamnă în primul rând un stat care funcţionează eficient şi în sprijinul cetăţeanului", a transmis analistul financiar.

Pe locul cinci pe lista de direcţii se află credibilitatea fiscală şi predictibilitatea.

"Auzim aceste lucruri în ultimii ani de zile aproape ca un clişeu. Aceasta este condiţia fără de care nimic nu poate funcţiona din punctul nostru de vedere. Pentru fiecare lună de incertitudine politică plătim în dobânzi, investiţii amânate şi decizii amânate iar şi iar şi iar. Consolidarea ar trebui dusă până la un deficit primar. Reformele trebuie să supravieţuiască oricărui ciclu electoral - nu suntem obişnuiţi cu acest lucru, iar aderarea la OCDE trebuie să devină ancora care ne ieftineşte în sfârşit costul capitalului. Anul 2026 nu cred că este un an oarecare. Cred că este o fereastră cu care nu ştiu dacă ne vom mai întâlni - termenul PNRR, aderarea la OCDE, evaluările de rating, toate se suprapun în această perioadă. Putem trece prin această pe fereastră, prin proiectare, sau putem să aşteptăm să fim împinşi prin criză. Avem tot ce ne trebuie, din punctul nostru de vedere: o piaţă, o forţă de muncă talentată, o poziţie strategică şi fonduri europene istorice. Ne lipseşte un singur lucru: decizia colectivă de a folosi împreună şi să ne punem resursele la un loc pentru a merge mai departe şi a depăşi aceste obstacole. Nu ne lipsesc nici soluţiile, ne lipsesc curajul şi răbdarea să le ducem până la capăt. Reconfigurarea acestui model economic nu poate fi amânată pentru un context mai bun. De fiecare dată aşteptăm o zi mai bună, dar aceasta nu va veni de la sine, ţine de noi să o susţinem", a precizat Jakubowicz.