Eurodeputat: România ar putea atrage în perioada 2021-2027 aproape 100 mld. E | Cum se distribuie fondurile UE

Dragoş Pîslaru, europarlamentar din partea Alianţei USR PLUS şi coordonator al Comisiei pentru muncă şi afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, prezintă în detaliu câţi bani oferă UE pentru redresarea economică a României, oferind, în premieră, o estimare a potenţialului de atragere de granturi şi împrumuturi pentru perioada 2021-2027 de către ţara noastră.

„Comisia Europeană a propus un pachet de redresare economică pe care l-a prezentat în plenul Parlamentului European pe data de 27 mai 2020. Pachetul de 750 de miliarde constă în 3 piloni principali, fiecare adresând nevoile generale şi specifice ale statelor membre, dar oferind şi noi priorităţi pentru UE în următorii ani. În propunere, Comisia Europeană prezintă şi un tabel de distribuţie a fondurilor, pe baza unei chei de alocare pentru fiecare stat membru. Cu o cheie de 4,4%, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană ca distribuţie financiară, după Italia, Spania, Polonia, Franţa şi Grecia. Astfel, vom putea beneficia de până la 33 de miliarde euro prin intermediul următoarelor programe:

1. Fondul de redresare - pilonul principal al pachetului
a. Facilitatea de redresare şi rezilienţă va pune la dispoziţie 560 de miliarde de euro pentru a finanţa investiţii publice şi reforme. Fondurile vor fi incluse în cadrul Semestrului European, pentru a susţine UE în tranziţia sa spre o economie verde, digitală şi rezilientă.
b. Vom avea un buget suplimentar la politica de coeziune (REACT-EU) de 55 miliarde care va fi disponibil tuturor statelor membre, dar va trebui să asiste regiunile Europei care au fost cele mai afectate de măsurile luate pentru combaterea pandemiei.
c. Vor exista 15 miliarde de fonduri suplimentare pentru programele de dezvoltare rurală
d. Fondul pentru o Tranziţie Justă, 40 miliarde, ne va ajuta să punem în aplicare Pactul Ecologic European (Green Deal)

2. Stimularea investiţiilor private pentru relansarea economiei
a. Programul InvestEU îşi va dubla bugetul, ajungând la 30 de miliarde oferite de UE prin adaugarea unei facilităţi de investiţii strategice de 15 miliarde care va investi în lanţuri valorice esenţiale pentru rezilienţă, precum sectorul farmaceutic.
b. Va exista şi un instrument de solvenţă de 31 de miliarde care oferă stimulente pentru companii viabile dar care întâmpină dificultăţi în urma pandemiei.

3. Consolidarea de instrumente utile pe timp de criză
a. RescUE (Mecanismul de Protecţie Civilă şi Ajutor Umanitar)
b. Horizon Europe (Cercetare - Dezvoltare)
c. Cooperare mai strânsă cu state terţe din vecinătatea UE şi asistenţă de pre-aderare pentru ţările din Balcani.
d. Cea mai importantă lecţie învăţată este că avem nevoie de mai multă coordonare a sistemelor de sănătate, aşa că vom avea un nou Program European de Sănătate, cu un buget de 9,4 miliarde de euro”, se arată în cadrul comunicatului.

Pe lângă instrumentul noii generaţii, Comisia a oferit şi detalii despre Cadrul Financiar Multianual, pornind de la ultima propunere aflată pe masa negocierilor. PLUS oferă în premieră o estimare a potenţialului de atragere de granturi şi împrumuturi pentru perioada 2021-2027.

„Oportunitatea pe care România o are în context european ar putea să îi permită să atragă 73,28 miliarde euro granturi şi 26 miliarde euro împrumuturi în condiţii favorabile prin intermediul Comisiei Europene.
Ce ar trebui să facem cu aceşti bani?
I. Investiţii publice - infrastructură rutieră, feroviară, digitală, de sănătate, educaţională, de mediu, energetică, modernizarea administraţiei publice etc.
II. Sprijinirea sectorului privat - o nouă politică industrială pentru dezvoltarea de ecosisteme industriale competitive, racordarea la lanţurile valorice europene, sprijinirea IMM-urilor şi a antreprenoriatului, investiţia în cercetare, dezvoltare, inovare.
III. Investiţia în oameni - acces la educaţie, sănătate, nutriţie, locuire şi ocupare pentru grupurile vulnerabile, combaterea sărăciei şi a excluziunii, dezvoltarea de competenţe digitale/profesionale, reforma sistemului de asistenţă socială, reforma pensiilor”, a explicat Dragoş Pîslaru.