Daraban: Există o dezamăgire în mediul de business, că misiunile diplomatice ale României în străinătate nu au subiectul economie pe agendă

Acesta a vorbit şi despre tăierea "facilităţilor", din "Ordonanţa trenuleţ", pentru constructori, IT şi agricultori, subliniind că acestea erau o normalitate şi trebuiau extinse şi la alte sectoare de activitate, care sunt productive, precum industria mobilei, industria construcţiilor navale.

"Sunt multe alte sectoare care aduc valoare adăugată României. Şi din păcate n-au beneficiat toţi de acele facilităţi, considerate fiind în continuare facilităţi. A fost o normalitate, pur şi simplu", a precizat preşedintele CCIR.

Pe de altă parte, Daraban a semnalat că este îngrijorător faptul că nu producem în România şi că Produsul Intern Brut ar trebui crescut pe baza consumului de produse din România.

"Trebuie să ne îngrijoreze faptul că nu producem nimic în România. Faptul că acest stat s-a bucurat întotdeauna la TVA pe care persoana fizică o donează statului când se duce de Black Friday şi îşi cumpără râşniţă de cafea, cuptor cu microunde, aspirator. Vor trebui nişte măsuri şi aici aşteptăm răspuns. Ce putem face? Ce va face Guvernul pe care îl veţi păstori pentru atragerea acelor investiţii în România pentru bunuri de larg consum. Avem oglinda consumatorului român (...) cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului este cifra de la import. Aceea de 126 de miliarde de euro. Dacă o analizăm, vedem cu adevărat ce vrea consumatorul din România, pentru că la el ne raportăm. Eu cred că etapa în care România va face exporturi cu valoare adăugată mare este departe. Şi Eurostat spune că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că brand românesc cu valoarea adăugată mare, substanţială, nu avem, trebuie să recunoaştem. (...) Cred că cea mai prăpădită gospodărie din România are televizor. Noi nu asamblăm niciun televizor în România. V-am spus de râşniţă de cafea, nici aia. Sunt nişte obiective pe care trebuie să le atingem ca să satisfacem acest consum intern. Este foarte sănătos să creştem PIB-ul pe consum, dar PIB-u pe consum produs în România, indiferent de naţionalitatea producătorului", a precizat preşedintele CCIR.

O altă temă abordată de acesta a vizat reorganizarea administrativă a României, pe care o consideră "unica soluţie de a avea un buget confortabil".

"Noi am lansat încă din 2019 tema reorganizării administrative a României. Din păcate, izoleta atunci ne-a furat audienţa. Izoleta şi măştile, şi lucrurile au stagnat din punct de vedere al ideii noastre. Am reluat-o la începutul lui 2024 şi am zis că în România sunt într-adevăr 590.000 până în 600.000 de bugetari de care orice ţară are nevoie. Şi aici vorbim de Educaţie, de Sănătate, de Poliţie, de Armată, utili statului român. Problema noastră este de administraţie. Pe administraţia publică locală, sunt vreo 467.000 de oameni, pe aceea centrală diferenţa până la 700.234. Aici este problema României. Noi am propus atunci, pentru că există Curţile de apel înfiinţate în 92, am propus 15 judeţe, pe formatul Curţilor de apel. Am spus noi să nu mai fie comună sub 5.000 (de locuitori n.r), oraş sub 10.000. Şi nu cred că acest oraş merită şapte primării, cu tot respectul faţă de Bucureşti. Bucureştiul, după cum ştiţi, pe recensământul din 2021, are doar 1.716.000 de locuitori. (...) Cred că este unica soluţie pentru a avea un buget confortabil, un buget care să permită Guvernului care va fi să acorde nişte facilităţi mediului de business, nu să vină cu taxe", a punctat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a atras atenţia şi asupra digitalizării administrative, unde, a menţionat el, Eurostat spune că suntem pe penultimul sau antepenultimul loc în UE.

"Şi un exemplu elocvent este următorul: la Registrul Comerţului, entitate a Ministerului Justiţiei şi, din câte ştiu, Ministerul Justiţii pare a fi parte din statul român, figurează 1.265.000 de agenţi economici activi şi în funcţiune. Şi întreb şi eu: de ce sunt doar 866.601 care au depus bilanţ?. (...) În timpul mandatului meu, an de an am ridicat această problemă. În 2014 erau 140.000, s-au făcut 170.000, a venit alt an - 210.000. Iată că am ajuns la 400.000 care figurează activi şi în funcţiune şi nu le bate nimeni la poartă, pentru că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală", baza de date pe care ne controlează pe toţi este baza de date a celor care au depus bilanţul la Fisc. Punct", a afirmat Daraban.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) organizează, marţi, la sediul instituţiei, o dezbatere electorală, pe teme economice, la care au fost invitaţi să participe cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte al României, George Simion şi Nicuşor Dan. La dezbatere a confirmat participarea doar liderul AUR.