ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Daniel Dăianu: O bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară în România

20 Mai 2020   |   AGERPRES

Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că, pe termen scurt, trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie.

 
 
România are nevoie de politici publice inteligente şi concrete, arată Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, "de pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară şi, este de notat, resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare, după modelul polonez.

Preşedintele Consiliului Fiscal a subliniat că, pe termen scurt, trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie.

"Nu de clişee avem nevoie, ci de politici publice inteligente şi concrete. De pildă, o bancă promoţională (de dezvoltare) este necesară în România şi este de notat resuscitarea ideii unui Fond Naţional de Dezvoltare (după modelul polonez). Pe termen scurt trebuie găsite soluţii la un eventual blocaj al creditului furnizor (comercial) în economie. Se poate mări frontul de lucru în investiţii în infrastructură, cu efectele conexe de antrenare, se poate sprijini mai mult producţia agricolă internă (inclusiv constituirea de stocuri de rezervă mai mari). Este de salutat reluarea producţiei la cei doi mari producători auto, care arată că se redeschid lanţuri de producţie, cu efecte de antrenare majore in economia internă", explică Daniel Dăianu, într-o analiză transmisă AGERPRES.


În opinia sa, "admiţând ca Planul european de redresare va fi în jur de un trilion euro, România ar putea beneficia de circa 16 miliarde de euro dacă se va ţine cont de ponderea PIB-ului românesc, ce este de circa 1,6% din cel al UE (deşi este de lămurit cât ar fi granturi - cum propun Berlin şi Paris, cu schema de peste 500 miliarde de euro, şi cât împrumuturi)."

El afirmă că asemenea fonduri ar fi peste resursele deja "programate prin MFF (cadrul financiar multianual, fie el neconvenit încă de instituţiile europene), peste 30 miliarde de euro în cazul României."

"În total ar fi 45-50 miliarde în următorii şapte ani, din care circa 20-25 miliarde ar putea fi disponibili în perioada 2021-2023 - adică 3,5- 4% din PIB pe an în medie. O sumă considerabilă pentru investiţii publice şi alte programe care să facă economia mai robustă. Deoarece la fonduri europene am adăuga şi resurse naţionale din bugetul public. Astfel s-ar putea ajunge la circa 7% din PIB pentru investiţii publice, de la media de 4-4,5% (resurse proprii bugetare şi fonduri europene) în ultimii ani. Şi bineînţeles ar mai fi investiţii private. Dar importă mult ca Planul european de redresare să nu se adreseze mai mult decât disproporţionat ţărilor din zona euro, să nu fie un fel de 'bailout' camuflat pentru economii din zona euro - aceasta nu numai deoarece toate statele din UE vor sta în spatele emisiunii de obligaţiuni care să finanţeze Planul. Pentru că şi România suferă mult în această criză având şi puteri bugetare proprii foarte limitate.", susţine preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu susţine că în toate statele europene chestiunea 'distribuirii poverii' "este proeminentă pentru politica publică; este vorba de relaţia între stat şi cetăţean, între firme şi stat, între firme, între grupuri sociale".

"Criza pandemiei va lăsa datorii publice mai mari şi presiuni crescute pe bugete publice. Tensiuni vor creşte în societate dacă ceea ce numim 'echitate', justiţie socială vor fi percepute ca fiind tot mai deficitare. În România este necesar un sistem de impozitare mai just (fair), pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esenţiale şi să ajute societatea să fie mai robustă. Fiindcă şocuri vor mai exista. Un regim fiscal mai just este necesar în condiţiile nevoii acute de a creşte veniturile bugetare/fiscale, ce sunt extrem de joase în România", a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, ieşirea din "Marele Lockdown", repornirea economică depind de "costurile de tranzacţie", care şi ele depind de evoluţia restricţiilor şi mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală şi colectivă, de comportamentul de economisire şi de investire productivă.

"Revenirea la nivelul din 2019 al PIB-ului va avea loc probabil nu mai devreme de 2022, în multe economii. Dar ar fi un PIB cu schimbări structurale. Economii şi bugete vor trebui să se restructureze pentru a fi mai robuste, mai capabile să reziste la şocuri viitoare. Să ne gândim, de pildă, la schimbarea de climă care este un pericol existenţial. Mersul economiilor va fi grevat de mari incertitudini, chiar dacă găsirea unui vaccin ar declanşa un Rebound semnificativ; sunt şi alte pericole ce reclamă schimbări în economie şi societate, în bugete publice şi cele ale firmelor, în bugete ale familiilor. Important este totodată să se evite prăbuşirea sistemului multilateral de relaţii inter-statale, care ar mări foarte mult costuri de tranzacţie pe plan internaţional, ar conduce la dispute de 'care pe care', ca într-o junglă. Noroc că în Europa există UE, care este un sistem multilateral regional, în pofida imperfecţiunilor pe care le are şi care trebuie să fie remediate", a mai spus Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că economiile est-europene îşi pot reveni mai uşor putând beneficia şi de eventuala relocalizare a unor activităţi din Asia. "Dar şi pentru ele potenţialul de creştere va fi afectat negativ, chiar dacă acesta va rămâne considerabil superior celui din economiile avansate din UE. Trebuie remarcat că reîntoarcerea unor lucrători din străinătate poate creşte PIB-ul potenţial şi echilibra piaţa muncii în Est pe termen mediu. Dacă UE va adopta un program de redresare de amploare, prin dublarea bugetului comun, România şi alte state est-europene vor putea să consolideze infrastructura de bază şi să dezvolte sectoare cheie (precum agrobusiness-ul, care are nevoie la noi de amenajare a teritoriului, de sistem de irigaţii). Dar este esenţial ca Planul să se adreseze tuturor statelor, chiar dacă sunt ţări ce au suferit enorm în această criză (încă neterminată) şi care vor fi probabil susţinute puternic", arată Daniel Dăianu.

Totodată, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei şi de "cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde şi de refacerea lanţurilor de producţie în Europa".

"Privind finanţarea economiei în 2020, multe depind de măsuri care să asigure finanţatorii că situaţia poate fi ţinută sub control - fiindcă, este de repetat, deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE, nu înseamnă că ne putem împrumuta după vrere. De măsuri credibile pe plan bugetar depinde costul finanţării. Acest cost depinde şi de un mix adecvat de politici macroeconomice, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilităţile economiei - deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. În acest context, o relaxare excesivă a politicii monetare ar face rău, ar putea cauza un atac intern pe leu, o destabilizare a economiei", a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a arătat că în literatura de specialitate este cunoscută "imposibila trinitate", care spune că nu poţi avea concomitent stabilitate a cursului, mişcări libere de capital şi politică monetară autonomă. "La cel puţin unul dintre cele trei deziderate ar trebui să se renunţe (cum este în zona euro cu politică monetară comună)", subliniază preşedintele Consiliului Fiscal.

"În economiile emergente, de aceea se practică flotarea controlată a cursului (preferându-se o stabilitate cât de cât a cursului) şi se încearcă descurajarea capitalurilor speculative, inclusiv prin măsuri macroprudenţiale. Cu atât mai mult un deficit bugetar mare poate fi o lovitură letală pentru stabilitatea economiei când finanţarea este problematică - am putea vorbi de o 'cuaternitate imposibilă' pornind de la ceea ce unii clamează ca fiind necesar pentru a combate criza de acum: reducere drastică de dobânzi (rată de politică monetară) şi injecţii de lichiditate, deficite mult crescute prin cheltuieli sporite şi facilităţi fiscale concomitent cu prezumarea finanţării fără probleme a deficitelor (mişcarea capitalului) şi stabilitatea cursului. O imposibilitate 'la pătrat' ai zice", a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, un diferenţial de randament (dobânzi) corespunzător ajută stabilitatea leului. "Iar intervenţii ale BNR pe piaţa financiară internă o pot fluidiza şi pot uşura finanţarea bugetului public; reducerea ratei de politică monetară trebuie să fie cu mare grijă calibrată. Ne plac sau nu pieţele financiare, nu poţi să nu ţii cont de ele, de cei care, în căutarea de randament, sunt gata să atace pe oricine care este cu garda joasă, sau mai vulnerabil. În 2020 trebuie să asigurăm finanţarea economiei fără şocuri, pentru a putea să ducem războiul sanitar cât se poate de bine, în condiţii extrem de vitrege", a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Acesta consideră că anul 2021 poate aduce operaţionalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie; să avem mai mult în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). "Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forţe proprii; este o lecţie a crizei financiare şi a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite", a subliniat Daniel Dăianu.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 9765 / 10459
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Clifford Chance Badea a asistat Electro-Alfa International în IPO-ul de 580 milioane RON, una dintre cele mai de succes listări realizate de o companie antreprenorială din România. Echipa a fost condusă de Radu Ropotă (Partener)
Eversheds Sutherland își întărește linia de arbitraj la București prin cooptarea Luminiței Popa ca partener | Un nume de referință în arbitrajul internațional revine într-o echipă integrată, după perioada dedicată practicii independente
ICC Arbitration Breakfast revine în România cu cea de-a doua ediție - 18 martie, în București
În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...