Daniel Dăianu: Este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă
19 Februarie 2025 Agerpres
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, "este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine".
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă şi să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare, iar NATO să nu slăbească.
"România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB - un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ţinta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiţii neschimbate, corecţia macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie şi gradual), ar fi nu de circa 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 şi 4%. Dar şi aşa, este un şoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm", precizează Daniel Dăianu, în articolul "Apărarea naţională şi bugetul public în vremuri foarte periculoase", publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.
"România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB - un deficit în fapt de peste 9%, dacă avem în vedere impactul anualizat al recalculării pensiilor. Ţinta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în 7 ani. Alte condiţii neschimbate, corecţia macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie şi gradual), ar fi nu de circa 6% din PIB, ci de peste 8% din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 şi 4%. Dar şi aşa, este un şoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm", precizează Daniel Dăianu, în articolul "Apărarea naţională şi bugetul public în vremuri foarte periculoase", publicat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.
El afirmă că această situaţie este rezultatul unei "miopii şi al unor erori de politică economică".
"Iar să faci a corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieşire. Şi totuşi, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Şi să folosim la maximum fondurile europene", spune Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, "este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine".
"Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simţ al urgenţei! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare. Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României", apreciază Daniel Dăianu.
Autorul articolului avertizează că un al doilea PNRR nu va mai exista probabil, iar noul CFM se va schimba, având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate.
"România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Şi documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR. Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România. Chiar dacă propunerea unor înalţi oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată. Şi este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligaţiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari", subliniază Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că în România se poate aloca mai mult pentru apărare şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri.
"Şi pentru bugetul UE se poate avea în vedere aşa ceva. Alternativa ar fi să se reducă cheltuielile în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile", spune Dăianu.
În opinia autorului, creşterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, pentru că lumea devine mult mai periculoasă şi "parcă lipsită de reguli".
"Pierderea "dividendului păcii" era clară de ceva timp. Există o expresie validată de istorie cu relevanţă pentru vremurile noastre: când "elefanţii se tăvălesc", vai de iarbă, de cei mici. Este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă şi să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte şi aranjamente de offset ar susţine acest scop. România trebuie să ajute ca relaţia transatlantică să nu se erodeze fatalmente şi trebuie să fie evitat un război comercial între SUA şi UE; un astfel de război ar provoca stricăciuni mari. Relaţia cu SUA trebuie să fie îngrijită, aşa cum trebuie să avem relaţii bune cu Franţa, UK, Germania, Italia şi, nu în ultimul rând, cu Polonia. Şi Turcia merită atenţie din acest punct de vedere, ea fiind o putere regională cu influenţă tot mai mare. Ţările cu care ne învecinăm intră desigur în ecuaţia de securitate. În contextul nou, diplomaţia va fi tot mai complicată şi se va desfăşura pe traseul intereselor colective, cât şi prin relaţii bilaterale. NATO trebuie să continue ca o organizaţi relevantă, ce asigură garanţii de securitate pentru statele membre. Importanţa UE pentru România este funciară, deoarece Uniunea s-a născut principalmente ca un proiect de pace - deci, nu numai pentru reconstrucţie economică după al doilea război mondial. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană. Remarca este valabilă şi pentru NATO. Iar UE nu trebuie să lipsească de la marile discuţii, negocieri", a transmis preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în articolul "Apărarea naţională şi bugetul public în vremuri foarte periculoase".
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1318 / 10554 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Commercial group (3-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
ZRVP numește un nou partener și promovează alți șapte avocați | Cosmin Vasile (Managing Partner): ”Povestea școlii de avocați ZRVP merge mai departe cu fiecare generație care crește în firmă și înțelege că avocatura este o profesie care se clădește în timp, prin disciplină, responsabilitate și multă muncă”
Schoenherr asistă Enterprise Investors în investiția în 18GYM. Mădălina Neagu (Partner) a coordonat echipa
INTERVIURI ESENȚIALE | De vorbă cu Ioana Gelepu, fondatoarea cabinetului “Ioana Gelepu The Office Litigation & Enforcement”, despre succesul unei construcții născute din pasiune și despre rafinamentul unui „atelier de lux” dedicat spețelor complexe: “Acum 3 ani a fost un vis, între timp a devenit certitudine: artizanat în domeniul litigiilor este ceea ce vreau să fac toată viața”
Pas strategic pentru Legal Ground | Firma independentă de tip boutique se alătură rețelei globale The Law Firm Network, cunoascută pentru selectictivitate și criteriile de aderare stricte. Răspuns firesc la nevoile tot mai sofisticate ale clienților corporativi, care caută soluții juridice integrate în tranzacții ce depășesc adesea frontierele naționale
LegiTeam | RTPR is looking for a litigation lawyer (3-4 years of experience)
Lista scurtă a finaliștilor “Chambers Europe Awards - 2026” | Șase firme din România, dintre care patru locale independente, luptă pentru trofeu: PNSA, NNDKP și ȚZA sunt prezențe constante la gala premiilor, iar Filip & Company este nominalizată pentru a cincea oară consecutiv. Schoenherr și CMS, pe lista scurtă pentru regiunea CEE
Bohâlțeanu & Asociații și Țuca Zbârcea & Asociații au asistat Premier Energy și Omnia Capital într-o suită complexă de tranzacții încrucișate, vizând consolidarea portofoliilor de energie regenerabilă și reorganizarea strategică a activelor
Remontada și victorie definitivă în fața Curții de Apel Ploiești pentru echipa de litigii fiscale a RTPR pentru Rosti Romania SRL | Ajustarea pierderii fiscale efectuată prin estimare considerată nelegală; dosarul prețurilor de transfer necontestat de organele fiscale trebuie avut în vedere
România a pierdut arbitrajul ICSID cerut de mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice. Comitetul ad-hoc format din trei arbitri a respins cererea de anulare a hotărârii Tribunalului prin care statul român a fost obligat să plătească peste 40 mil. € | Reclamanții au mers cu King & Spalding (Houston și Paris), apărarea a fost asigurată de o firmă americană și una locală
Exim Banca Românească, parte a consorțiului internațional de bănci care finanțează Ogrezeni, unul dintre cele mai mari proiecte hibride din Europa, cu 460 mil. € | Schoenherr și Clifford Chance Badea, în tranzacție
BERD, CEECAT Capital și Morphosis Capital își marchează exitul din investiția în La Cocoș. Osborne Clarke, Van Campen Liem și Noerr, în tranzacție, alături de trei firme locale de avocați
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





