
Directorul general al ELCEN, despre fuziunea cu Termoenergetica: La acest moment, se pare că s-au aliniat planetele
23 Septembrie 2024
AgerpresCreţu este de părere că, la momentul actual, digitalizarea este percepută în România ca fiind "ceva de lux, nu ceva extrem de necesar".
Fuziunea dintre Elcen şi Termoenergetica, pentru care se pare că s-au aliniat planetele, presupune o configuraţie nouă şi un sistem informatic integrat, a declarat, luni, la o nouă ediţie a conferinţelor Focus Energetic, directorul general al ELCEN, Claudiu Creţu.
"Suntem în procedură de fuziune cu Termoenergetica. Se vorbeşte într-adevăr de foarte mulţi ani, dar la acest moment se pare că s-au aliniat planetele. Fuziunea dintre cele două companii, Elcen-Termoenergetica, presupune o configuraţie nouă, un sistem informatic integrat, investiţii în CET-uri, automatizare, la nivelul anului 2024, care să transmită date şi, evident, să fie integrate. Este nevoie contorizare inteligentă. N-are rost să mai discutăm de contoarele din Bucureşti, puse când eram noi tineri, când era Băsescu primar, ca să spunem mai direct. Deci au trecut 20 de ani, chiar mai mult. Proiecte există, dar ceea ce contează foarte mult este partea de finanţare a acestor proiecte, pentru că dacă rămâne doar la ideea de fonduri proprii, ele vor fi permanent amânate. Degeaba facem toate investiţiile din lume dacă noi nu avem controlul. În acest moment sunt doi-trei oameni care au creion şi hârtie, realist. Se lucrează la modul antic. Nu ştie primarul de sector ce face primarul general, ce face Administraţia Străzilor, ce face Enel, ce face Apa Nova, Termo etc. Este nevoie de digitalizare, mai ales la nivel de Bucureşti. Noi, la nivel de termoficare, spunem că avem această viziune, ştim ce vrem, lucrăm la proiecte, ne trebuie posibilitatea de a le finanţa. Şi, evident, Primăria Municipiului Bucureşti să-şi plătească datoria", a subliniat şeful Elcen.
"Suntem în procedură de fuziune cu Termoenergetica. Se vorbeşte într-adevăr de foarte mulţi ani, dar la acest moment se pare că s-au aliniat planetele. Fuziunea dintre cele două companii, Elcen-Termoenergetica, presupune o configuraţie nouă, un sistem informatic integrat, investiţii în CET-uri, automatizare, la nivelul anului 2024, care să transmită date şi, evident, să fie integrate. Este nevoie contorizare inteligentă. N-are rost să mai discutăm de contoarele din Bucureşti, puse când eram noi tineri, când era Băsescu primar, ca să spunem mai direct. Deci au trecut 20 de ani, chiar mai mult. Proiecte există, dar ceea ce contează foarte mult este partea de finanţare a acestor proiecte, pentru că dacă rămâne doar la ideea de fonduri proprii, ele vor fi permanent amânate. Degeaba facem toate investiţiile din lume dacă noi nu avem controlul. În acest moment sunt doi-trei oameni care au creion şi hârtie, realist. Se lucrează la modul antic. Nu ştie primarul de sector ce face primarul general, ce face Administraţia Străzilor, ce face Enel, ce face Apa Nova, Termo etc. Este nevoie de digitalizare, mai ales la nivel de Bucureşti. Noi, la nivel de termoficare, spunem că avem această viziune, ştim ce vrem, lucrăm la proiecte, ne trebuie posibilitatea de a le finanţa. Şi, evident, Primăria Municipiului Bucureşti să-şi plătească datoria", a subliniat şeful Elcen.
Creţu este de părere că, la momentul actual, digitalizarea este percepută în România ca fiind "ceva de lux, nu ceva extrem de necesar".
"Digitalizarea este încă percepută ca fiind ceva de lux, nu neapărat ca fiind ceva extrem de necesar. Şi spun asta pentru că, în ultimii şapte, opt, zece ani am tot încercat să pun proiecte de digitalizare pe masă şi permanent ele sunt la "şi altele" sau "n-avem bani acum de digitalizare". Mă refer aici mai ales la partea de termoficare, acolo unde suntem noi. Când vorbim de buget pentru digitalizare, mai întâi să reparăm ţeava, mai întâi să cârpim... Eu sunt convins că proiectele de digitalizare pot aduce valoare adăugată foarte mare sau mult mai mare. Însă, cine să înţeleagă, cine să vadă aceste lucruri? Concret, Bucureştiul astăzi nu este digitalizat. Termoficarea, astăzi, nu este digitalizată şi ar putea să fie digitalizat. Proiectele există, dar încă sunt acele datorii curente, acea luptă pentru supravieţuire, acele cheltuieli curente, iar partea de investiţii rămâne în planul doi. Care e soluţia? Soluţia sunt programele pe fonduri europene, în momentul în care există o componentă de grant, nerambursabilă. Când vorbim de digitalizare din fonduri proprii, e un pic complicat", a spus Creţu.
Digitalizarea sectorului energetic şi consolidarea securităţii cibernetice în domeniu reprezintă principalele teme care vor fi abordate luni în cadrul unei conferinţe organizată de publicaţia Focus Energetic, sub patronajul Ministerului Energiei, în parteneriat cu Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 871 / 9764 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...