Codîrlaşu: Guvernele iubesc inflaţia; prin inflaţie omul nu simte când i se iau banii

El a subliniat că anul acesta deficitul va ajunge la 8,4% conform proiecţiei, însă, "dacă ne uităm în istorie, când Guvernul zice ceva, mai adăugăm măcar un 0,5%".

"De data aceasta, ce s-a întâmplat diferit faţă de anul trecut? Chiar aţi spus că anumite cheltuieli vor fi aruncate anul viitor, deci facturi neplătite, deci pe ESA s-ar putea să fie chiar mai mare decât anul trecut. Acum chiar a dat public semnalul că, da, vor amâna cheltuieli, pe ESA vor trebui totuşi să apară acele cheltuieli. Cheltuielile au crescut pentru că anul trecut au fost făcute diverse majorări de cheltuieli, dar aceste majorări au fost doar pentru o anumită parte din an. Anul acesta sunt pentru toate cele 12 luni. Deci, impactul a ceea ce s-a întâmplat anul trecut în anul ăsta e mult mai mare pe partea de cheltuieli şi de aici căutarea de metode de a reduce acest dezechilibru şi, mă rog, s-a practicat şi de Uniunea Monetară între cele două crize, s-a practicat şi în alte părţi, prin inflaţie, căci prin inflaţie practic omul nu simte când i se iau banii. Şi se utilizează inflaţia pentru a reduce aceste dezechilibre", a explicat preşedintele CFA România.

Potrivit acestuia, protecţie la inflaţie asigură equity-ul, imobiliarele, aurul şi, mai nou, bitcoin-ul, active care au ajuns la maxime istorice tocmai pentru că investitorii simt tentaţia guvernelor de a folosi inflaţia pentru a-şi reduce deficitele.

"Practic, ce vedem? Avem inflaţie de 10%, dobânzi care chiar încep cu şase, deci sub şapte. Net ce înseamnă? Doar iluzie monetară. Primesc o dobândă, dar dobânda aia valorează mai puţin, nu le acoperă pierderea de putere de cumpărare prin inflaţie. (...) Ce face represiunea financiară? Dobânzi real negative ce înseamnă? Că oamenii totuşi nu sunt proşti şi caută protecţie faţă de inflaţie. Şi dacă ne uităm la tot ce s-a întâmplat pe pieţele globale, am văzut equity-ul, care asigură o protecţie la inflaţie. De ce? Pentru că firmele, atunci când le cresc costurile, dau mai departe prin preţ, ele transmit inflaţia de fapt mai departe şi îşi menţin marja de profit. Deci, equity-ul asigură o protecţie la inflaţie, real estate asigură o protecţie la inflaţie, aurul asigură o protecţie la inflaţie şi, mai nou, bitcoin-ul asigură o protecţie la inflaţie. Şi vedem pe toate aceste clase de active maxime istorice la nivel global tocmai că investitorii instituţionali, oamenii simt tentaţia guvernelor de a folosi inflaţia pretutindeni pentru a-şi reduce deficitele şi datoriile publice şi s-au îndreptat către aceste active", a explicat finanţistul.

Adrian Codîrlaşu a atras atenţia asupra faptului că în medie pe ultimii 10 ani cine a ţinut bani în conturi a pierdut în termen reali.

"M-aţi întrebat la începutul prezentării cum transferă Guvernul costul de ajustare pe consumator? Avem legi care spun cum funcţionează salariul minim, în funcţie de diverşi parametri, unul dintre ei fiind inflaţia. Avem legi care spun cum se ajustează pensiile, unul dintre parametri este inflaţia, şi amână. Deci, în modul ăsta, practic trage bani de la respectivii. Şi problema e că îi trage exact de la cei care au cea mai mare nevoie de ei, exact de la cei care au cele mai mici venituri, pentru că cei care au cultură financiară ştiu întotdeauna cum să se protejeze şi se pot proteja, dar cei care lucrează pe salariul minim sau care au pensii nu se pot proteja la inflaţie, din păcate. Ce mai vedem? Direcţionarea capitalului din economie către datoria publică, ceea ce se numeşte crowding out, dacă ne uităm la fondurile de pensii din Pilonul 2 şi ai peste 65% din portofoliile lor în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, undeva 25-27% din bilanţ titluri de stat", a exemplificat acesta.

În criza anterioară, din 2008-2009, România a avut excese pe toate planurile, adică şi la stat şi în sectorul privat şi la populaţie, însă acum excesul e doar la stat, a continuat el. Populaţia şi companiile au fost prudente, iar sistemul bancar este unul dintre cele mai lichide şi cu o poziţie extrem de puternică în Uniunea Europeană.

"Problema e deficitul bugetar de aici. Asta e sursa dezechilibrelor, în economia României şi criza, dacă ar veni, ar veni prin intermediul contului curent, când trebuie dată valuta şi nu avem de unde să primim. Dar acum (...) primim euro din fonduri europene, dacă facem reformele pe care le-am promis. Populaţia vulnerabilă suportă costul ajustării. Cam 3-4 ani vom munci să corectăm. Dacă ne uităm de sus, ce vedem? Că avem nişte legi şi, când îi vine Guvernului rândul să se ţină de legi, sunt opţionale, şi afectează puternic credibilitatea. În general, când sunt situaţii să spunem sensibile, informaţiile date de autorităţi publicului nu sunt corecte. Sunt doar să-i ajute pe ei. E, practic, un conflict de interese. Sunt câteva exemple din criza anterioară. În Spania, în timpul crizei bancare, vine ministrul de Finanţe spaniol: 'da, sistemul bancar e supersolid, vom avea nevoie de 2 miliarde, poate'. La nici o săptămână vine o bancă: 'vreau 15, că mor'. Adică, ori a fost incompetent, ori a minţit pieţele, nu există variantă de mijloc", consideră reprezentantul CFA România.

În opinia sa, exact la fel s-a întâmplat şi cu bugetul de anul trecut.

"(...) Exact asta am făcut noi cu bugetul din februarie. Am venit, am mărit taxele, buget pe 7% deficit aprobat de Parlament...la nici două luni, fără să apară nimic la nivel macro, brutal, a fost contrazis de datele macro. Adică ce a fost? Lipsă de expertiză în afaceri sau efectiv informaţii neadevărate date Parlamentului, publicului, investitorilor, agenţiilor de rating? Şi, ca dovadă, asta a dus la pierderea credibilităţii. Când am fost la negocieri, nu ne-a mai crezut nimeni că reducem cheltuielile şi ne-au zis 'show me the money'. Şi am mărit taxele ca să le arătăm banii. Deci, la asta duce asemenea comportament, la pierderea de credibilitate. Şi când arătăm că, da, o lege e opţională pentru noi, duce la pierderea de credibilitate, care e pe termen lung, şi vedem această pierdere de credibilitate şi în dobânzile mari", a concluzionat Adrian Codîrlaşu.

Preşedintele CFA România, Adrian Codîrlaşu, a participat, miercuri, la Conferinţa "Viitorul sistemului financiar în noul context naţional şi global - Riscuri, Oportunităţi şi Ancore", dedicată domeniului Finanţe&Bănci&Asigurări&Leasing&Piaţă de capital. Evenimentul face parte din seria conferinţelor internaţionale "Bucharest Leaders' Summit - A Road Map to the Future", organizată de Grupul de presa MediaUno în perioada 3 - 21 noiembrie 2025.