Burduja:PNRR este cel mai greu test pe care administratia romaneasca trebuie să îi treacă,după ’89

 

"(Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) Trebuie să fie prioritatea zero nu doar a ministerelor şi Guvernului, ci şi a autorităţilor locale şi a Consiliilor judeţene. Este diferit de cadrul financiar multianual. Vorbim de un plan naţional care include nu doar proiecte, ci şi reforme. Dacă nu vom reuşi să facem reforme, evident nu vom trage aceşti bani (...) PNRR nu trebuie să fie un subiect politizat, de partizanat politic. Este realmente un efort naţional de a absorbi aceşti bani, 30 de miliarde de euro, în paralel cu închiderea ciclului 2014 - 2020, apoi "n" plus până în 2023, şi cu ciclul financiar multianual 2021 - 2027. Cred că este cel mai greu test pe care administraţia românească trebuie să îi treacă, după '89. Soluţia este în efort de coeziune între partide, între autorităţi centrale şi locale pentru a putea îndeplini aceste reforme asumate şi pentru a putea avea acces la aceste fonduri pentru dezvoltare", a spus Burduja.

 

"Acest Program for results e un instrument care s-a folosit în statele în curs de dezvoltare şi logica este foarte simplă: dacă îndeplineşti anumite borne, anumite reforme asumate, primeşti bani, dacă nu, nu primeşti bani. Într-un fel este o reeditare pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană, la NATO, când România a fost recompensată pentru anumite reforme pe care şi le-a asumat prin accederea în aceste cluburi selecte. Pentru România, din punctul meu de vedere, modelul a funcţionat în bună măsură, pentru că erau reforme complicate, uneori dureroase. Faptul că s-a reuşit o coeziune naţională transpartinică, atunci, a dus la realizarea acelor reforme", a afirmat deputatul.

 

Conform acestuia, la momentul propunerii din partea Comisiei Europene a instrumentului financiar NextGenerationEU nu era sigur că Uniunea Europeană se poate aşeza la masă şi că va putea găsi un acord pentru alocarea sumei totale de 750 de miliarde de euro.

 

"Despre PNRR s-au spus şi se spun multe, dar lucrurile fundamentale uneori sunt trecute cu vederea. În primul rând, PNRR a fost soluţia Uniunii Europene, a Comisiei Europene iniţial, pentru a da Uniunii un imbold în această perioadă de pandemie prin recuperarea şi relansarea economiilor naţionale. Am fost, anul trecut, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi acolo am participat, de la Bucureşti, la negocierile care au dus în final la acest instrument financiar temporar NextGenerationEU din care face parte acest pilon al Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, cu planurile naţionale pentru fiecare stat în parte. Nu era deloc clar la momentul respectiv că Uniunea Europeană se poate aşeza la masă şi va putea găsi un acord pentru această sumă imensă de 750 de miliarde la nivelul Uniunii, care implică şi împrumuturi ale Uniunii Europene la costuri foarte reduse. A fost o întreagă dezbatere între statele conservatoare, zgârcite cum li s-a spus la momentul respectiv, şi cele care şi-au dorit dintotdeauna o Uniunea mai integrată şi un sprijin consistent, din Estul Europei. România a fost acolo prin vocea preşedintelui Iohannis şi iată am ajuns să avem acest PNRR care a primit undă verde", a subliniat Sebastian Burduja.

 

Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC) organizează, joi, webinar-ul cu tema "Impactul PNRR asupra dezvoltării comunităţilor locale".

 

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României a primit 10 calificative A din 11, cu un singur calificativ B pentru capitolul de "costing", aşa cum au avut şi celelalte 19 planuri aprobate până în prezent, a precizat, luni, într-un comunicat de presă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

 

Potrivit sursei citate, finanţarea va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme cuprinse în PNRR şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

 

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU (Următoarea Generaţie UE), care va furniza până la 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice, subliniază MIPE.

 

Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României.

 

Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a PNRR, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în cuantum de 14,9 miliarde euro în cadrul MRR.