Burduja: Proiectul hidrocentralei Surduc-Siriu se va finaliza

El a explicat că instanţa a admis o excepţie de nelegalitate privind autorizaţia de construire din 2009, dar această excepţie este doar un instrument procedural şi permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizaţia), doar pentru a putea judeca fondul problemei, fără a fi influenţat de respectivul act.

"Ceea ce a şi făcut şi ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină şi curată, câştig de cauză. Pe scurt: instanţa a spus că, chiar dacă autorizaţia de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. Asta este esenţa sentinţei. Nelegalitatea invocată este veche, ţine de un acord de mediu din 2009, declarat şi acela nelegal pe cale de excepţie - pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor şi că râul Bâsca Mare "ar fi secat". O aberaţie tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanţa, în cunoştinţă de cauză, a zis limpede: nu, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic - lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului faţă de finalizarea investiţiei. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiştii Declic spun că au câştigat o excepţie, pe fond au pierdut. Şi asta contează", a precizat Sebastian Burduja.

Potrivit acestuia, proiectul vizează o investiţie de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată iniţial să genereze 228 MW energie verde - o hidrocentrală finalizată în proporţie de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic naţional şi care va şi preveni inundaţiile în judeţele Covasna şi Buzău. Barajul e în judeţul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanţul hidroenergetic Nehoiaşu II.

"Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producţia naţională şi locurile de muncă din zonă. Cât despre propaganda cu "ultimul râu sălbatic", vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu se va finaliza. Observăm că Declic şi alte 2-3 asociaţii de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700 MW, iar astfel de grupuri sunt flexibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investiţiile sunt vitale pentru o energie sigură şi facturi mai mici. (...) Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generaţiile următoare", a punctat ministrul Energiei.

Declic a anunţat miercuri, printr-un comunicat, că Tribunalul Cluj a admis, în parte, acţiunea Declic prin care a cerut demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului "Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiaşu, Baraj Surduc".

Procesul a început în anul 2022, când Declic a chemat în judecată Hidroelectrica şi preşedintele Consiliului judeţean Covasna. Asociaţia Declic a solicitat obligarea Hidroelectrica la emiterea autorizaţiei de desfiinţare pentru AHE Surduc Siriu, demolarea tuturor lucrărilor şi obligarea acesteia la restabilirea situaţiei anterioare pe propria cheltuială.

"Sentinţa civilă a Tribunalului Cluj reprezintă o premieră: instanţa a decis că barajul Surduc, din Buzău, construit pe râul Bâsca Mare, parte a proiectului hidroenergetic Nehoiaşu II, nu îndeplineşte condiţiile legale şi ecologice necesare pentru a putea fi continuat. Proiectul hidrocentralei Nehoiaşu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981, însă nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. După 1989, în ciuda riscurilor evidente pentru mediu şi a ineficienţei dovedite a hidrocentralei, Hidroelectrica a insistat pentru continuarea lucrărilor. Declic, în urma unei serii de procese, a obţinut, pe rând, anularea acordului de mediu şi a autorizaţiilor de construire emise în mod nelegal. Argumentul conform căruia barajul Surduc ar fi contribuit semnificativ la independenţa energetică a României este nejustificat. Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiaşu II pe care o deserveşte ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potenţialului energetic al ţării, un procent insignifiant, având în vedere necesităţile energetice ale României şi resursele disponibile din surse mai sustenabile şi mai puţin dăunătoare mediului. Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanţii Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcţiona doar 3-4 luni pe an", se menţiona în comunicat.

Sursa citată subliniază că Decizia Tribunalului Cluj, prin care a fost admisă în parte cererea Declic, nu este definitivă.