Burduja: Acordul de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbeşti, o mare victorie

Acesta a menţionat că prin finalizarea grupurilor energetice menţionate, România ar beneficia de peste 700 de MW în plus, cu rol important în echilibrarea consumului de seară, dar şi în ceea ce înseamnă preţul energiei.

"Şi dacă din hidro am putea avea, terminând aceste grupuri, peste 700 de MW, gândiţi-vă ce înseamnă asta pentru energia României, gândiţi-vă ce înseamnă pentru grupuri care merg în regim de echilibrare. Asta înseamnă că noi pe vârful de consum de seara, unde nu ne mai putem acoperi din producţie proprie - bun, când o să fie gata Mintia, o să stăm mult mai bine - dar să porneşti grupuri flexibile pe vârful de seară înseamnă facturi mai ieftine pentru români şi asta trebuie să ştie românii. Nu ne luptăm pentru aceste hidrocentrale cu nicio miză personală, ci pur şi simplu, dacă vrem ca oamenii să aibă facturi mai mici, o energie mai sigură, e şi energie curată, trebuie să le ducem la bun sfârşit", a concluzionat Burduja.

Ministerul Mediului a decis să emită acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Livezeni-Bumbeşti, finalizarea acestui proiect urmând să aducă un plus de energie regenerabilă în sistemul naţional de 283 GWh/an producţie anuală, a anunţat, pe 3 iunie, instituţia, printr-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook.

Proiectul a trecut printr-un amplu proces de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislaţia naţională şi normele europene. Au fost elaborate trei studii de specialitate, respectiv Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată şi Raportul privind impactul asupra mediului (care integrează concluziile celorlalte două).

În urma acestora, au fost incluse măsuri concrete de prevenire, reducere şi monitorizare a impactului asupra mediului, valabile atât pentru perioada execuţiei, cât şi pentru cea de funcţionare a AHE Livezeni - Bumbeşti, precizează sursa citată.

Lucrările au început în 2004 şi au fost realizate în proporţie de aproximativ 87% până în 2017, fiind suspendate ulterior în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, care a impus evaluarea adecvată a impactului asupra ariilor protejate instituite ulterior.