Boloş: Evaluarea CE marchează un pas important în direcţia deblocării tranşei III de finanţare din PNRR

Comisia Europeană a anunţat marţi că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 ("Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale") nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat că activează procedura de "suspendare a plăţilor", astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să genereze schimbări pozitive pentru cetăţeni şi întreprinderi, cu accent pe tranziţia verde şi cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor.

Jalonul 215 ("Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale"), considerat neîndeplinit, se adaugă altor cinci jaloane din cea de-a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi a ţintelor atinse Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi da avizul.

În acelaşi timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziţie o lună pentru a-şi prezenta observaţiile Comisiei. După primirea avizului CEF şi examinarea observaţiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observaţiilor României, îşi menţine evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăţilor (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea şi va efectua plata sumei suspendate.

Ministrul Marcel Boloş declara la finele lunii ianuarie, într-un interviu acordat AGERPRES, că România riscă să piardă 1,76 miliarde euro dacă nu sunt îndeplinite jaloanele restante din cererea 3, din care 660 milioane euro din jalonul cu pensiile speciale.

"Am avut suspendate alte 330 de milioane de euro pentru jalonul cu microîntreprinderi, care la sfârşitul anului trecut a avut prin Ordonanţa 156 măsurile de reducere graduală a pragului de impozitare la microîntreprinderi, de la 500.000 la 250.000, începând cu 1 ianuarie 2025, şi 100.000 euro, cu 1 ianuarie 2026. Şi, desigur, celelalte jaloane, respectiv cel care priveşte pensiile speciale, care s-a reactivat într-un anume fel datorită ireversibilităţii jaloanelor, iar pentru acesta, pe data de 4 februarie, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte pensiile militare. Iar o altă problemă, tot pe acest jalon, este decizia Curţii Constituţionale pentru impozitarea părţii necontributive a magistraţilor. Şi aici, de asemenea, aşteptăm să fie publicată decizia Curţii Constituţionale, să vedem care sunt elementele de neconstituţionalitate ce privesc impozitarea pensiei magistraţilor. Din acest punct de vedere în discuţie, sunt pe acest jalon, respectiv cel cu pensiile speciale, alţi 660 de milioane de euro", explica atunci ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Comisia Europeană (CE) a aprobat în 15 octombrie o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

Comisia a constatat că, în acea etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.

În acest context, Comisia Europeană a propus suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR.

Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reformă. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.