BERD a revizuit în scădere la 1,8% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an

"Creşterea economică a încetinit semnificativ în 2024, deşi consumul privat a crescut puternic ca urmare a creşterii salariilor reale, ceea ce a dus la o agravare semnificativă a deficitului comercial...Creşterea reală a PIB-ului ar urma să se relanseze, chiar dacă la un nivel mai mic decât se estima anterior, la aproximativ 1,8%, dată fiind presiunea de a reduce deficitul guvernamental într-un context economic intern şi extern dificil. În 2026, creşterea economică este prognozată să revină la nivelul potenţial, de 2,4%, cu condiţia continuării eforturilor de reforme structurale care să deblocheze fondurile europene şi a revenirii cererii externe", se arată în raportul BERD.

La nivel general, BERD şi-a revizuit estimările privind creşterea economiilor în care investeşte până la 3,2% în acest an, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna septembrie 2024. Această revizuire în jos este rezultatul, în principal, al cererii externe mai slabe în Europa Centrală, statele baltice şi ţările UE din sud-est-ul Europei, unde este inclusă şi România. De asemenea, revizuirea reflectă impactul în derulare al conflictelor şi ritmul lent al reformelor în sudul şi estul Mediteranei.

Raportul publicat joi de BERD atrage atenţia asupra incertitudinilor care decurg din posibilele majorări de tarife pentru importurile în SUA şi măsurile de represalii adoptate de partenerii comerciali. Un scenariu în care SUA ar creşte tarifele la toate importurile cu 10 puncte procentuale ar putea reduce PIB-ul în regiunile BERD cu 0,1 - 0,2% pe termen mediu. Totodată, raportul BERD arată că Bulgaria, Slovenia şi România sunt cele mai expuse la recent anunţatele majorări ale tarifelor americane la oţel şi aluminiu.

"Ţinând cont de volumul exporturilor actuale spre SUA şi elasticităţile diferite ale cererii la import pentru produse individuale, introducerea unor tarife de 25% la importurile de oţel şi aluminiu s-ar traduce printr-o reducere a PIB-ului de până la 0,03% pentru Bulgaria, Slovenia şi România", se menţionează în raportul BERD.

Instituţia financiară internaţională atrage atenţia asupra faptului că inflaţia în regiunea sa de operaţiuni a scăzut, dar chiar şi aşa rămâne cu mai mult de un punct procentual peste media de dinainte de pandemie, presiunile pe partea de preţuri fiind stimulate de factori precum politici fiscale relaxate şi creşterea rapidă a salariilor. "Deşi inflaţia a scăzut semnificativ, sursa presiunilor inflaţioniste s-a schimbat. Politica fiscală şi dinamica salariilor joacă acum un rol mult mai important, iar traiectoria viitoare cere o calibrare atentă a politicii pentru a asigura o traiectorie stabilă de creştere", a declarat economistul şef al BERD, Beata Javorcik.

BERD este un investitor instituţional major în România iar până în prezent organizaţia a investit aproape 11,5 miliarde de euro în 550 de proiecte. O pondere semnificativă a finanţării sale sprijină dezvoltarea sectorului privat, sustenabilitatea şi inovaţia.