Banca Mondială şi-a revizuit în scădere previziunile privind evoluţia economiei României până în 2027

De asemenea, Banca Mondială menţionează că România, cu un deficit fiscal care a depăşit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi îngheţarea salariilor şi pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizaţiei, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.

La nivelul regiunii Europa şi Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va creşte cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere faţă de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federaţia Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producţia regiunii, creşterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an şi anul viitor.

"Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma rezilienţa într-o creştere mai puternică a productivităţii, cu rezultate şi locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale. Este important ca ţările să îşi consolideze sectorul privat, să îmbunătăţească educaţia şi să se conecteze mai bine la nivel internaţional, regional şi intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunităţi pe piaţa muncii şi de a transforma locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate", a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Antonella Bassani, într-un comunicat transmis marţi.

Raportul constată că investiţiile în infrastructură, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi mobilizarea capitalului privat vor fi esenţiale pentru stimularea productivităţii.

Ţările din Europa şi Asia Centrală trebuie să înceapă prin a investi în crearea unei baze solide pentru piaţa muncii - constând în infrastructura fizică şi umană. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei, în special a învăţământului profesional şi superior, este, de asemenea, necesară. Există încă un potenţial neexploatat în rândul femeilor şi tinerilor care sunt insuficient reprezentaţi pe piaţa muncii.

Regiunea a creat un număr semnificativ de locuri de muncă în ultimele decenii, însă încetinirea creşterii economice, productivitatea scăzută şi ritmul slab al reformelor amplifică provocările legate de ocuparea forţei de muncă. Deşi ocuparea forţei de muncă în ECA a crescut cu 12% în ultimii 15 ani, în special în sectorul serviciilor, care reprezintă acum mai mult de jumătate din locurile de muncă, raportul constată că majoritatea oportunităţilor au ţintit locuri de muncă relativ slab calificate, cu potenţial limitat de câştiguri.

Banca Mondială avertizează că dificultăţile demografice ameninţă rezilienţa pieţei muncii. Se preconizează că populaţia aflată în câmpul muncii va scădea cu 17 milioane în următoarele decenii, un declin concentrat în Europa Centrală şi de Est şi în Balcanii de Vest. În Asia Centrală şi Turcia, populaţia aflată în câmpul muncii va creşte, punând un alt tip de presiune asupra pieţei muncii. Impedimentele structurale limitează potenţialul ECA: abundenţa de firme mici care rareori reuşesc să se extindă, pieţele de credit şi finanţare de risc subdezvoltate, sistemele de educaţie şi formare profesională neperformante, concurenţa redusă şi întreprinderile de stat care afectează dinamismul afacerilor şi eficienţa pieţei.

"Fiecare ţară îşi poate adapta abordarea pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune - talentul uman, infrastructura fizică, instituţională şi resursele naturale", a declarat Ivailo Izvorski, economist-şef pentru Europa şi Asia Centrală la Banca Mondială.